Liptak va ramane in continuare in PRO TV unde se va ocupa de alte proiecte locul ei fiind luat de Andreea Marinescu si Lavinia Petrea.

In acest ritm nu este exclus sa-l vedem si pe castigatorul “Masterchef” in gasca lui DD(poftiti la ostropel!) sau pe “Miss fata de la tara” facand cariera in Parlament.

ISO 9001 a trecut prin mai multe editii si a suportat mai multe transformari, avand o evolutie neintrerupta de-a lungul anilor. Castigurile corporative au fost amestecate si la fel sunt si perceptiile. In timp ce castigurile se intind intre a obtine o foaie de hartie (certificatul) pana la a practica un sistem de management al calitatii eficient, si perceptiile merg de la a privi standardul ca pe un rau nenecesar pana la un minunat instrument de afaceri.

Intentia originala a standardului ISO 9001 a fost de a practica un sistem de management sanatos, folosind practici verificate si documentate ca cerinte; in cazul in care un client dorea sa vada implementarea oficiala a sistemului, programul de certificare ISO era conceput pentru a obtine o confirmare de terta parte. De aici reiese clar ca intentia era de a indeplini cerintele clientilor si de a imbunatati procesele existente.

Insa in lumea reala, implementarea ISO 9001 a devenit influentata de certificare in vederea obtinerii mai degraba a unui avantaj rapid de marketing decat a unor instructiuni pentru un sistem solid de management. Deviza interna “documenteaza ceea ce faci si fa ceea ce documentezi” a devenit o mantra care efectiv a transformat sistemul de management al calitatii intr-un sistem de documentare rigid care uneori nu are nicio relevanta pentru organizatie. Aceasta deviza a fost scrisa de auditorii de terta parte pentru a-si usura munca, pentru a evalua conformitatea evaluand niste documente si pentru a emite un certificat ISO 9001.

Nu a trecut mult timp si s-a recunoscut faptul ca ceva nu mergea cum trebuie in implementarea standardului ISO 9001, care era perceput ca indeplinind o intentie minima a calitatii prin indeplinirea la limita a cerintelor clientilor. Consecinta a fost ca au fost dezvoltate standarde derivate specifice unor domenii de activitate, cum ar fi sectorul auto, aerospatial, medical.

Versiune din 2000 a lui ISO 9001 a incercat sa remedieze problemele de implementare, transformand standardul in unul bazat pe performanta. ISO 9001 a fost restructurat pentru a se alinia obiectivelor de afaceri, a fost facut mai flexibil si s-a dorit ca el sa ajute la atingerea excelentei. ISO 9001: 2000 a incorporat trasaturi ale altor linii directoare populare pentru sistemele de management al calitatii. Insa faptul ca s-a pus mai putin accentul pe documentatie i-a facut pe oameni sa se reintoarca la vechile obiceiuri de incoerenta.

Intentia de a se concentra asupra performantei nu a putut fi evaluata in mod eficient de auditori, astfel incat rezultatele dorite pareau ca lipsesc. Problemele de implementare legate de conceperea proceselor, de identificarea mijloacelor de masurare a performantei si de claritatea obiectivelor privind imbunatatirea proceselor au ramas aceleasi. Intr-un fel, a disparut asprimea cerintelor legate de documentare din versiunea anterioara, ceea ce a impiedicat auditorii sa isi faca treaba si a produs incoerenta in interpretarile date de organizatii standardului. Rezultatul a fost ca excelenta a continuat sa ocoleasca implementarea, iar valoarea standardului a ramas discutabila.

Ultima editie a standardului ISO 9001 dateaza din 2008. Insa tinand cont de modul in care sunt implementate standardele, se pare ca nu standardele ar trebui sa fie schimbate; in schimb, sistemul de implementare ar trebui sa fie foarte bine pus la punct in directia dezvoltarii, aplicarii, controlului, auditurilor si rezultatelor. Standardele trebuie sa influenteze excelenta operatiunilor dincolo de conformitate, sa fie riguroase, iar intentiile lor sa fie comunicate in mod clar.

Telul nu ar trebui sa fie ca toate organizatiile sa fie certificate ISO 9001; ci mai degraba ca fiecare companie certificata ISO 9001 sa fie capabila sa isi indeplineasca obiectivele de afaceri si sa dobandeasca valoare. Una dintre cele mai slabe verigi in implementarea sistemului de management al calitatii este procesul de analiza manageriala. Acestuia i se acorda un rol secundar in raport cu cerintele privind angajamentul conducerii, cerinte care sunt greu de masurat. Se poate percepe aproape cu ochiul liber o corelatie directa intre un proces eficient de analiza manageriala si performanta generala a sistemului de management si consecintele sale.

In ansamblu, rolul standardul ISO 9001, asa cum a fost el conceput, este sa ajute organizatiile sa atinga excelenta prin intermediul orientarii catre clienti, definirii si documentarii proceselor, formarii angajatilor, auditurilor externe si masurarii si monitorizarii facute cu scopul de a identifica oportunitati de imbunatatire, conducand astfel la luarea de masuri corective pentru a atinge excelenta.